miercuri, 26 martie 2008

Crampei de film imobiliar

In Dorobanti, cafenelele de fitze au devenit adapost pentru personaje de efect. Un film discutat prin telefon de un frecvent al locului suna asa:

Salut ce faci?

Casa aia care o ai tu pe Ankara, eu stiu ca tu nu vrei s-o vinzi.

Uite, hai sa zicem ca suntem intr-un film, nu suntem in lumea reala. Sunem intr-un film. Si eu sunt in film si tu esti in film. Si tu ai casa aia in film. Deci in film, nu in viata reala. Si hai sa vedem ce se intampla in filmul asta.

Eu stiu ca tu nu vrei sa vinzi casa aia, dar suntem intr-un film. Sa zicem ca in film eu cunosc pe cineva pe care il intereseaza casa ta. Eu stiu ca tu nu o vinzi in viata reala, dar sa zicem ca in film te mai gandesti.
….
In film, sa zicem ca eu vin la tine si iti zic ca am pe cineva care ar cumpara casa. Asta ar fi o persoana serioasa care nu glumeste cu casele oamenilor, in film adica. Tot in film sa zicem ca si pe tine te-ar interesa.
….
Asa, acum tot in film, nu in viata reala, ce pret ai cere pe casa aia? Da, eu stiu ca tu nu o vinzi dar sa zicem ca in film te-ar interesa, care ar fi pretul?

Bine, suntem in film si ai putea sa o vinzi pe 4 mil de euro. Eu in film as putea sa te ajut sa cunosti un cumparator serios care ti-ar da banii astia, dar toate astea sunt doar in film, pentru ca in realitate eu stiu ca nu o vinzi!

2 comentarii:

Anonim spunea...

jurnalism narativ sau imaginatie razna, oricum mi-a placut. ironic si dragutz, desi poate nu ar strica sa renunti la leitmotivul "crampei"

Condeierul aspirant spunea...

mai degraba jurnalism narativ. intamplarea e reala 100%
sunt de acord ca folosirea crampeiului in acest context a fost fortata. probabil ca o sa fac cateva categorii ale blogului in care crampeiele vor fi o subsectiune.
oricum tot ce e aici sunt experimente de a scrie in diferite stiluri. e modul de a-mi testa limitele si de a-mi lucra stilurile.
merci de observatii