Compartimentul vagonului de dormit clasa intai este o cutiuta ingusta de lemn cu doua paturi suprapuse si un minuscul lavoar cu o oglinda patrata cu rame metalice. Mocheta de culoare inchisa ascunde pasii necunoscuti ai altor calatori si ai colegului meu de compartiment. Eu am locul cel mai bun, cel de jos gratie bravului nostru sofer de la firma care a mers acu' doua zile la agentia calatori si mi-a prins acest loc bun. Asadar deasupra mea va dormi un semi avocat adica un reprezentant juridic de firma, cu un titlu arhicunoscut: consiler juridic. Prietenos si politicos, m-a facut deja sa ii respect pe concetatenii sai desi nu e nascut in Cluj. Coincidenta - reprezentase un caz in urbea mea natala. A tinut sa isi exprime sarcastic sau chiar bascalios aprecierea pe care o acorda casatoriei - eveniment la care eu tocmai calatoream pentru prietenul meu - "Fie-i casatoria usoara".
Dimineata ploioasa dar nu foarte rece. Ajung la hotel repede caci sambata la 8 clujul inca se odihneste dupa alta saptamana obisnuita cu greul muncii apasand pe umerii mandrilor ardeleni. Cu superioritatea lor occidentala simti putin mai mult bun simt si lentoarea renumita care poate nu e altceva decat un stil de viata mai relaxat, cu mai mult respect pt timpul liber si evident superior noua regatenilor arivisti. Hotelul e foarte misto. Citesc din Caietele lui don Rigoberto finalul unui capitol incarcat de erotism, construit pe planuri interpuse de maiestria lui Llosa. Adorm imediat dupa ce termin pasajul doborat de noaptea scurta si dormitul agitat de zgaltaielile trenului. Ma trezeste un telefon dupa doar jumatate de ora de somn abisal. A inceput din nou sa ploua - oare ce prevesteste asta pt cei doi miri de azi? Belsug, fericire, nevroze? Vom afla peste ceva timp...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu